păcătós, -oásă adj. și s. (d. păcat). Care a comis păcate, care are păcate: un om păcătos, păcătoșiĭ se duc în ĭad (Ev.). Fig. Ticălos, mișel, mizerabil, afurisit: om, guvern păcătos! Slab, nemernic, bleg. Prost, stricat, de calitate proastă: o casă, o hîrtie păcătoasă. Adv. Prost, urît: da păcătos maĭ scriĭ, măĭ!.