PUZDÉRIE puzderii s. f. (La pl. sau la sg. cu sens colectiv) 1. Resturi lemnoase care cad din tulpina cinepii sau a inului la melitzare shi scarmanare. O tu crai cu barban noduri... Tu in cap nu ai grauntze numai pleava shi puzderii. EMINESCU O. I 83. ◊ Fig. Soarele de septemvrie ajunse la amiaza imprashtiind o puzderie de aur asupra acelor locuri tihnite. SADOVEANU F. J. 206. ◊ Expr. A face (sau a se face) puzderie = a (se) sfarima a (se) zdrobi a (se) face praf; a (se) distruge a (se) nimici cu totul. Sa ravashit totul in el shi sa facut puzderie. POPA V. 336. Ma deshtept k trasnetul shi fac puzderie oricemi cade subt mina. NEGRUZZI S. III 119. 2. Cantitate mare de praf gunoaie marunte stropi de ploaie fulgi. Nourii se gramadeau shi se zbateau k nishte site uriashe sub care se involbura vintul cu shfichiuri de ger spulberind puzderiile. SADOVEANU F. J. 443. Un vint cu toane repezi le zvirlen obraz puzderia de stropi. VLAHUTZA O. A. 135. Iar vintul cind va bate in girbovita iarna Puzderii de zapada deasupratzi o sashtearna. DEMETRESCU O. 48. ◊ (In metafore shi comparatzii) Iar din imperiul tacerii Se desprindeau fulgi mari de nea: Cadeau incet cadeau puzderii in urma shinaintea mea. IOSIF PATR. 77. 3. Multzime de oameni sau de animale droaie gramada. V. spuza. Adinc vuia satul de puzderia armatelor. CAMILAR N. I 218. A fost mare ticalos la viatza lui... Oameni a saracit o puzderie POPA V. 87. O puzderie de copii shiau intins nesigure miini dupa faldurile rochiei. ANGHEL PR. 23. ◊ (In metafore shi comparatzii) In jurui roiau... tzintzarii puzderie cu zumzet ascutzit. DUMITRIU N. 259. Varianta:(regional) pozdérie (SBIERA P. 147 CREANGA A. 88 ALECSANDRI T. 277) s. f.