Definitzia cu ID-ul 938266:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PUTZÍN2 A putzini e adj. 1. (In opozitzie cu mult2) Care este in cantitate mica nitzel oleaca un pic. Putzin par alb la timple putzina chelie in creshtet... Incolo nu prea multa schimbare. C. PETRESCU C. V. 103. Dar ia mai avetzi putzina rabdare. CREANGA P. 262. Unde este vorba multa acolo e treaba putzina. ◊ Expr. Putzin la minte = prostutz. Putzin la simtzire = nesimtzitor. Un bou k totzi boii putzin la simtzire... Dobindin cireada un post insemnat. ALEXANDRESCU M. 353. ♦ (Substantivat n. sg.) Cantitate mica lipsita de importantza. Profitam mai mult de putzinul cel dobindim cu anevointza decit de multul cel dobindim foarte lesne. BOLLIAC O. 261. Mult a fost putzin a ramas. ◊ Expr. A lipsi (sau a ramine a fi) putzin sa... sau putzin de nu... = a fi cit pe ce sa... a fi pe punctul de a... Aici pe prispa unui rotari putzin de nu era sa raminem chiori. CREANGA A. 125. Putzin au lipsit sa moara de frica. DRAGHICI R. 161. Pentru putzin! formula de raspuns la o multzumire. 2. Care nu e de ajuns; insuficient. Daca in postul de advocat al statului sar numi acelashi d. Catzavencu?... E putzin onorabile. CARAGIALE O. I 136. Slobozind insa pre ostashi pe la casele lor [oshtile] le marginise in putzin numar. NEGRUZZI S. I 143. 3. (In opozitzie cu mare) De proportzii shi dimensiuni mici cu volum redus; mic; fig. neinsemnat. A putut trimite cu primejdie mai putzina decit oricind ravashul sau. SADOVEANU Z. C. 109. Undei hornul mare fumui putzin se spune despre cei laudaroshi. ◊ Expr. (Om) putzin la trup = (om) scund (shi subtzire) mic firav. ♦ De mica intensitate. Tirziu cind conteni zloata vorbi iar cu mai putzina asprime. SADOVEANU B. 30. 4. (Despre notziuni de timp) De durata mica scurt. SHi tineretza cu tineretza gasinduse fiecare ishi agoniseshte un dram de placere in putzina shi trecatoarea noastra viatza. SADOVEANU N. P. 102. Ce socotzi Bogdane zise dupa putzina tacere izbindivom oare? NEGRUZZI S. I 138. Lutul... in putzina vreme sau facut k un zid prea tare. DRAGHICI R. 164. 5. (Cu valoare de numeral nehotarit mai ales la pl.) in numar mic; citziva. Salbaticiuni aripate zburau putzine shi cu graba prin vazduh. SADOVEANU N. P. 205. O ceata mai mare de fete Au prins pe flacai mai putzini. SHiaprinsa e luptantre cete SHi totzi de zapada sint plini. COSHBUC P. II 47. La goana mare crezi dta k putzini lupi dau cinstea pe rushine lasindushi pieile zalog? CREANGA P. 121. ◊ Loc. adv. In putzine zile = peste citeva zile; in citeva zile. Ranit in razboaie soldatul cazuse SHin putzine zile chinuit muri. ALEXANDRESCU M. 139. In putzine zile au largit peshtera. DRAGHICI R. 54. ◊ (Substantivat) Unde mai pui k putzini se vor mai intoarce dintre cei prinshi dincolo de baraj. CAMIL PETRESCU U. N. 412. Citzi putzini au mai ramas... sau imprashtiat care incotro. CARAGIALE O. III 194. Toate merg cu capun jos; unul macina la moara; putzini suie multzi coboara. CREANGA P. 248.