PUP pupi s. m. (Transilv. Ban.) 1. Mugur boboc de floare; tufa pe jumatate ingropata in pamint. Cai prea gingash dezmierdat Tot la sin a fost dedat; Intre pupi de trandafiri Linga buze dulci subtziri. BIBICESCU P. P. 28. Dar in casa? Floarealeasa; Dupa usha Pup de ruja. HODOSH P. P. 61. Miai fost pup de trandafir Acum eshti creanga de shtir! id. ib. 122. 2. Movilitza gramajoara de pamint de gunoi etc. ◊ Expr. A shedea pup = a sta ghemuit. Toata ziua aceea popa shi preuteasa... au petrecut vremea shezind pup intre straturi. SLAVICI O. I 64.