Definitzia cu ID-ul 937736:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PÚNGA pungi s. f. 1. Saculetz de piele mai rar de pinza cu una sau mai multe despartzituri in care se tzin banii. Ia daruit o punga plina de aur. CARAGIALE O. III 84. Ian cauta binen punga cai gasi poate vro carboantza ruginita. ALECSANDRI T. I 213. Cine nu deschide ochii deschide punga (= cel neatent cel neglijent sufera pierderi). ◊ (In metafore shi comparatzii) In zori erau cenushii la fatza cu obrazul mic strins punga. DUMITRIU P. F. 23. ◊ Expr. A stringe (sau a avea a face) buzele (sau gura) punga = a tzine buzele strinse (in semn de nemultzumire amaraciune acreala). O fetishcana oachesha... ishi stringe gura punga. STANCU D. 260. Ishi strinse buzele punga apoi intreba repede cu rautate. SADOVEANU O. VIII 233. Cu vin dela Valea Lunga Cind betzi facetzi gura punga. TEODORESCU P. P. 171. Ashi dezlega punga = a da (cuiva) bani; a fi darnic. Lea aratat in ce mare strimtoare se afla shi ia rugat sashi dezlege pungile shi sal ajute. CARAGIALE O. III 61. A avea noua baieri la punga v. baiera. A lega baierile pungii v. baiera. A fi gros la punga = a fi foarte bogat. (Ba) cai teaca (ba) cai punga se spune cind cineva se codeshte sa faca un lucru sub pretexte shubrede. Nashul nasha... se sucira senvirtira. Ba cai teaca ba cai punga. La TDRG. Nici unul nu putea veni; unul zicea cai teaca altul cai punga al treilea k pe dincolo. RETEGANUL P. I 30. ♦ Contzinutul pungii; p. ext. bani avere. Fanariotzii au ingrijit mai mult de pungile lor decit de fratzii lor cei nefericitzi. GHICA A. 124. Adeseori el pierdea impreuna cu punga shi viatza sau cel putzin sanatatea. NEGRUZZI S. I 16. La Stancutza sprincenata... Cine trece se opreshte Cit o vede nebuneshte Bea vinpungashi cheltuieshte SHi zau k nu se caieshte. ALECSANDRI P. P. 347. ♦ (Invechit shi arhaizant) Saculetz cuprinzind 500 de galbeni taleri sau lei vechi cu care se faceau platzile inainte de secolul al XIXlea; p. ext. suma de 500 de galbeni taleri sau lei vechi. Sultanul darui lui Taut cele zece pungi de bani cei adusese din partea lui Bogdan vv. BALCESCU O. I 82. 2. Saculetz facut din hirtie (mai rar) dintrun alt material (adesea din piele) in care se tzin diferite lucruri. SHia scos o punga mare de piele shi shia rasucit o tzigara groasa. SADOVEANU E. 121. Avea usha data de perete larg ferestrele deschise pungi shi bucatzi de sticla zvirlite pe jos. SAHIA N. 93. ♦ Contzinutul unui astfel de saculetz. Puteau sa cumpere de la negustorii ambulantzi ce ashteptau la poarta cu coshurile pline de bunatatzi... o punga de fructe. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 168. Pe toata ziua stricam... cite un corn de praf shi cite o punga de alice. ODOBESCU S. A. 320. 3. Umflatura a pielii de forma unui saculetz. Ochii i sticleau shiret din pungile de grasime. DUMITRIU N. 286. Un obraz buhait cu pungi tumefiate sub pleoape cu vinishoare vinete strabatind pielea. C. PETRESCU I. II 188. ◊ Punga de apa = cantitate de lichid din singe acumulata intro cavitate inflamata a corpului.