Definitzia cu ID-ul 506046:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

púnga (púngi) s. f. 1. Saculetz de bani. 2. Unitate monetara inv. care reprezenta la inceput contzinutul unei pungi cam 500 de piashtri sau 1781 bani de aur. 3. Cornet fishic. Mr. punga. Mgr. ποὐγγη cf. ngr. πουγγί (Meyer Neugr. St. IV 55; REW 6849; Tiktin) cf. lat. med. punga. Se considera in general k imprumutul din mgr. sa produs prin intermediul sl. pągna (Miklosich Slaw. Elem. 41; Miklosich Lexicon 764; Densusianu Rom. XXXIII 284; Densusianu Hlr. I 260; Byhan 327; Conev 65; Rosetti II 92) dar aceasta ipoteza nu pare necesara. Der. pungoci (var. pungoi punghitza pungulitza) s. n. shi f. (punga); pungulitza s. f. (planta Thlaspi arvense); pungi vb. ( a cishtiga bani mai ales la jocuri; a shterpeli a fura; a se stringe a se incretzi); pungash s. m. (hotz < de buzunare ›; hotzoman shmecher); pungashi vb. (a fura); pungashie (var. pungasheala) s. f. (furtishag); pungashoaica s. f. (hoatza); pungashesc adj. (hotzesc); pungasheshte adv. (k pungashii); pungui vb. (a (se) incretzi; refl. a se stringe a se micshora); pungali vb. (Munt. a coase prost) deoarece pare sa se fi contaminat cu impunge; pungaleala s. f. (lucru prost facut).