punctuál a adj. Exact precis ◊ „Voita criza a culturii poate fi ashadar atinsa (shi rezolvata) in problema punctuala a institutziei teatrale.” ◊ „22” 27/93 p. 15. ◊ „«Intelectualii sunt acum peste tot shi in Guvern shi in Opozitzie» a spus istoricul SH.T. (ale carui interventzii sau dovedit punctuale shi echilibrate).” ◊ „22” 46/93 p. 5; v. shi PAC (din punct dupa fr. ponctuel it. puntuale; PR 1950; DEX alte sensuri DN3)