PÚLBERE pulberi s. f. 1. Material solid care se prezinta sub forma unor particule fine; praf pudra. ◊ Expr. A se face (praf shi) pulbere sau a se alege (din cineva sau ceva) (praful shi) pulberea (sau praf shi pulbere) = a se distruge a se nimici a pieri. A ridica pe cineva din pulbere = a inaltza pe cineva intro situatzie foarte buna. A se ridica (sau a se scula) din pulbere = a evolua; a parveni plecand de jos. A face pulberea praf = a nu face nici o isprava. ♦ Fig. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de” care indica felul) Multzime puzderie. 2. Spec. (Inv.) Praf de pushca. 3. Substantza exploziva care se prezinta in forma de firishoare sau de granule. Lat. pulvis eris.