1) puf n. pl. urĭ (vsl. puhŭ rus. nsl. puh puf din radacina imitativa puh = rom. puf 2 care exista maĭ in toate limbile. V. pufnesc zapushesc). Pene suptzirĭ shi micĭ care acopere pintecele pasarilor: cu pufu de gisca se umple pernele. Primele pene cu care pasarile ĭese din oŭa. Un fel de par foarte fin cu cares acoperite unele fructe maĭ ales persicele. Un fel de cĭuperca numita shi pufaĭ shi gogoasha. (V. gogoasha).