PRĂȘITÚRĂ, prășituri, s. f. 1. Faptul de a prăși; prașilă, prășit. Popușoii, cu toate că ar fi lăsați rari la prășitură, se îndesesc prin înfrățire. PAMFILE, A. R. 183. 2. Ogor prășit, pe care este sau a fost semănat porumb, cartofi sau alte plante prășitoare. 3. (Cu sens colectiv) Buruienile și gunoiul adunate de pe arie. După ce aria și locul snopilor vor fi prășite, gunoiul sau prășitura de pe arie se adună la un loc și se cară afară. PAMFILE, A. R. 145.