Definiția cu ID-ul 952257:
Jargon
prădălắu, prădălăi, s.m., adj. – Risipitor, prădător. – Din prădăli „a risipi” (< magh. prédál) + suf. -ău (MDA).
prădălắu, prădălăi, s.m., adj. – Risipitor, prădător. – Din prădăli „a risipi” (< magh. prédál) + suf. -ău (MDA).