PROTUBERÁNTZA (< fr. engl.; {s} pro² + lat. tuber „tumoare”) s. f. 1. Formatzie anatomica constand dintro ridicatura pe suprafatza unui organ (ex. p. occipitala); p. ext. umflatura ridicatura. 2. (ASTR.) Nor de gaze incandescente cu temperaturi de pana la 50.000 K care se formeaza din materia cromosferica shi care se observa la marginea discului solar. Sunt p. calme cu o durata de cateva saptamani shi p. active care dureaza cateva ore.