PROSTÍT A prostitzi te adj. 1. Ajuns sau adus intro stare de uluiala; p. ext. uluit zapacit dezorientat. Elisabeta priveshte prostita gloata de oameni din jurul ei. SAHIA N. 42. Ramase prostit k un om care se pierde in fatza unei nenorociri. DUNAREANU CH. 214. A ramas asha prostit privind inaintea lui fara sa vada. ANGHEL PR. 64. 2. Fara vlaga istovit indobitocit; p. ext. inshelat shi exploatat. Cei ce te insotzesc daca sint tineri au trupuri neputincioase daca sint batrini au suflete prostite. ISPIRESCU U. 26. SHacele milioane ce in gramezi luxoase Sint strinse la bogatul pe cel sarac apasa SHis supte din sudoarea prostitului popor. EMINESCU O. I 59.