PROSPETZÍME s. f. Calitatea de a fi sau de a parea nou tinar viu fraged gingash suav. Balcescu este unul dintre acei care au legat actziunea lui de o opera literara iar aceasta opera shia pastrat intreaga prospetzime shi intregul relief. L. ROM. 1953 nr. 1 32. [Oltul] aduce deasupra inaltzimilor aspre... o prospetzime de roua care nici soarele nici vintul nu pot sa o usuce. BOGZA C. O. 84. Era o impresie de racoare shi prospetzime peste orashelul din vale. CAMIL PETRESCU U. N. 119.