PROSCRÍE proscríu vb. III. Tranz. 1. (In Roma antica) A condamna la moarte (pentru infractziuni politice) fara forme judiciare publicand pe o lista numele celui osandit. 2. A lua masuri represive (privative de libertate) impotriva cuiva in special pentru motive politice; a indeparta in mod fortzat o persoana din patrie; a exila a alunga a izgoni. 3. (Rar) A interzice a opri. Din fr. proscrire (dupa scrie).