proróc proroci s. m. 1. Profet; cel ce spune dinainte cele ce au sa se intample in viitor.2. Trimis sau uns al lui Dumnezeu care vorbeshte in numele Lui sau scrie despre voia shi planul Lui sub inspiratzia Duhului Sfant. In Vechiul Testament se cunosc numai cei ce au scris prorociile lor: Moise David cei patru proroci mari: Isaia Ieremia Iezechiel shi Daniel precum shi cei 12 proroci mai mici ale caror cartzi fac parte din Biblie. In Noul Testament sunt barbatzii harismatici care apar dupa Cincizecime shi au de la Duhul Sfant darul prorociei (I Cor. 12 10 shi 28). ◊ Proroc mincinos = cel care pretinde k este proroc; p. ext. persoana care prevesteshte lucruri ce nu se realizeaza. 3. Persoana care intuieshte aparitzia unor evenimente in viitor; profet. 4. (Reg.) Ajunul sarbatorii sf. Gheorghe; manecatoare. [Var.: prooróc s. m.] Din sl. prorokŭ.