profésor (oára)diriginte (a) s. m. f. (inv.) Profesor care indeplineshte functzia de diriginte ◊ „Faptul k in prezent profesoruldiriginte este shi conducatorul detashamentului de pionieri a dus la inlaturarea paralelismului in munca educativa.” Cont. 23 XII 66 p. 9. ◊ „Cunoscand din vreme preferintzele tematice ale profesorilordirigintzi shi ale elevilor specialishtii muzeului pregatesc shi pun la dispozitzia acestora cele necesare desfashurarii orelor de dirigentzie.” R.l. 20 III 71 p. 2. ◊ „Aflu apoi aceasta imprejurare de la un profesordiriginte [...]” Sc. 4 IV 81 p. 2 (din profesor + diriginte)