PROCOPSÍ procopsesc vb. IV. Refl. 1. A se alege cu un profit a ajunge la o situatzie buna; a se imbogatzi a realiza un cishtig (pe nemuncite). Ii zise sa se duca la curtea imparatului... k acolo are sa se procopseasca. ISPIRESCU L. 231. Mam saturat sa ma chinuiesc atitea ceasuri pe zi shi sa nu ma procopsesc toata viatza. CARAGIALE O. II 27. Petzitori negutzitori... Ea sa se casatoreasca Sa se procopseasca. PASCULESCU L. P. 167. ◊ Fig. Sa procopsit k dracun spini (= a patzito rau). ♦ Tranz. fact. A face pe cineva sa ajunga la o situatzie buna a face pe cineva fericit bogat. Am venit sa te procopsesc Satzi dau galbeni cit oi vrea. PASCULESCU L. P. 298. ◊ (Glumetz) Pe chir Behehe imparatul... il lasa pe seama lupului k dinsul sal procopseasca cum va shti. ODOBESCU S. III 242. La laudat de la procopsit. PANN P. V. I 166. 2. (Rar) A invatza a se instrui. (Atestat in forma pricopsi) Venise la Falticeni sa se pricopseasca de invatzatura. CREANGA A. 83. Varianta: pricopsí vb. IV.