PROCITÁNIE, procitanii, s. f. (Învechit și arhaizant) Examinare recapitulativă a elevilor; ascultare (în clasă). Cercetarea progresului se făcea prin procitanii. CĂLINESCU, C. 39. Băieții schimbau tabla în toate zilele, și sîmbătă procitanie. CREANGĂ, A. 4. ♦ Recitire, repetiție.