Definitzia cu ID-ul 699508:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
*privilégiŭ n. (lat. privilegium d. privus privat shi lex légis lege)). Prerogativa avantaj favoare drept personal care nul aŭ shi altziĭ shi care e stabilit de uz orĭ acordat de suveran: privilegiile nobilimiĭ odinioara privilegiu dat de RomanVoda al Moldoveĭ la 4 Aŭgust 1447 Sashilor din Brashov. Lege speciala facuta p. o societate: Banca Natzionala a Romaniiĭ are privilegiu de a emite hirtiĭ de banca. Fig. Dar al naturiĭ saŭ al soarteĭ: frumusetza e mare privilegiŭ. Pe la 18001860 priviléghie f. (rus. privilégiĭa). V. scutire pronomie preferentza.