privéghi priveghiuri (preveghi) s.n. Veghere a unui mort noaptea inainte de inmormantare: „De cu seara precum shi in celelalte seri pana nui inmormantat se strang in priveghi. In aceste seri se strang la casa mortului tineri batrani. Tinerii se joaca in cartzi shi alte jocuri de petrecere iar batranii citesc” (Barlea 1924 II: 472); „Pa o frunza de curetí / Mio raspuns coi mén priveghi” (Biltziu 2006: 180). Der. regr. din priveghea (DEX MDA). Cuv. rom. > ucr. prewetje srb. privek „serbare nocturna”.