priveghi (in folc. rom.) cantec ceremonial funebru cu arie de raspandire redusa la Transilvania de S intalnit sporadic in jud. Nasaud shi Cluj partzial in N Moldovei. Este executat in grup de femei „numite” (care nu sunt rude ale mortului) la miezul noptzii. Moshtenire a unei stravechi culturi autohtone (probabil getodace) p. are o tematica profana exprimata in versuri de o mare expresivitate shi frumusetze. Temele poetice sunt variate dar perfect cristalizate interventziile interpretelor fiind minime: cearta cucului cu moartea ramasul bun de la rude („striga moartea la fereastra”) vama cocoshdaiul (unele cantece poarta acest din urma nume sau „cantecul al mare”). Maica Domnului scrie mortzii cu cerneala plecarea rudelor dupa carul funebru pentru a ruga mortul sa mai ramana. Din punct de vedere structural cantecele apartzin unui strat arhaic: melodii silabice (rareori folosesc melisme*) material sonor redus la pentacordie (v. pentacord) minora forma de doua rar trei randuri melodice* cu cadentza (1) interioara pe 1 sau 2 (A₂ BI A_c; AI B₂ etc.); in formele contaminate cu melodica altor genuri (de ex. in tzinutul Padurenilor Hunedoara) forma este mai ampla. Unele teme sau motive poetice („calatoare”) se intalnesc putzin modificate shi in alte cantece ceremoniale funebre. V. bocet; cantecul bradului; Zori.