PRIVEGHEÁ priveghez vb. I. 1. Intranz. A sta de straja a pazi a strajui cu bagare de seama. Zmeii totzi dormeau afara de unul care avea trei ochi cu doi dormea shi cu unul priveghea. BOTA P. 69. Ei se intzelesera intre dinshii k sa faca un foc la marginea cetatzii shi acolo sa stea sa privegheze pe rind cite unul pe cind ceilaltzi sa se odihneasca. ISPIRESCU L. 199. Iatzi movila razashie K so ai de plugarie Dar in virfui sa teashezi K stejar sa priveghezi. ANT. LIT. POP. I 511. ◊ Tranz. Lau gasit in foishor cu ferestrele deschise priveghindushi cu ocheanul averile. SADOVEANU M. C. 22. ♦ A fi cu bagare de seama a avea grija sa... Cucoana Marioara cu pestelca curata pe dinainte shi cu parul in conci umbla imprejur shi priveghea sa nu lipseasca nimanui nimic. HOGASH DR. II 105. 2. Tranz. A supraveghea a ingriji (pe cineva sau ceva). Baba Chitza statea pe rogojina cu picioarele incrucishate subt ea priveghindul pe Mitrea... il pipaia shil cunoshtea k e copleshit de arshitza. SADOVEANU M. C. 51. Minjoloaia priveghea cuptorul. CARAGIALE P. 33. ◊ Intranz. Lasama satzi priveghez la capatii. SADOVEANU O. VII 153. 3. Intranz. A sta treaz a nu dormi. Noaptea aceea a privegheat intro odaitza de sub staretzie dupa ce a stat multa vreme de vorba cu femei venite din locuri departate. SADOVEANU B. 73. ♦ Tranz. A sta de veghe noaptea la un mort inainte de inmormintare. SHi in curind mortul ramase numai cu Ichim cu Profira shi cu Marioara sal privegheze. REBREANU R. II 202. Inauntru in mucezeala shi saracie nu era nimeni care sa privegheze trupul nemishcat shi fara de dorintzi. DUNAREANU CH. 74. Varianta: privigheá (GANE N. III 76 ALECSANDRI S. 169) vb. I.