PRÍNTRU prep. Prin (cu care apare în concurență, redus, înaintea unor cuvinte care încep cu o vocală, în special înaintea lui «un», «o», «ins», «acela», «acesta», «alt», «al», la forma printr-). Îndemnă, printr-un semn mic, din ochi, pe coconul său să săvîrșească același lucru. SADOVEANU, F. J. 23. Mie însă-mi plac și de iști mai bătrîni, numai să fie bine fripți, știi colea, să treacă focul printr-înșii. CREANGĂ, P. 33. Razele pătrunseră printr-o ușă și-i loviră fața. EMINESCU, N. 34. Trupușorul sprintenel, Parcă-i tras printr-un inel. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 28.