prinós prinosuri shi prinoase s. n. 1. (In ritualurile religioase mai ales in antichitate) Ceea ce se ofera k dar (in semn de veneratzie de multzumire pentru realizarea unei dorintze etc.) unei divinitatzi unui sfant etc.; jertfa ofranda (inv.) mantuire (inv.) primeala. ♦ (Inv. reg.) Ceea ce se daruieshte in amintirea mortzilor; pomana; spec. colac (mare) oferit preotului (sau credincioshilor) la inmormantare la parastase sau la anumite sarbatori religioase. 2. Sacrificiu facut in slujba unei idei a unei cauze etc. 3. Omagiu adus cuiva in semn de devotament. Din sl. prinosŭ.