pribói¹ priboáie s.n. (pop.) 1. perforator dorn. 2. batz de batut icrele de peshte. 3. planta erbacee cu frunze placut mirositoare shi cu flori roshii shi albe. 4. (art.) numele unui dans popular; melodia dupa care se executa acest dans. 5. (reg.) unealta cu care se fac gauri in pamant pentru semanatul porumbului sau pentru introducerea stalpilor gardului. 6. pana pentru despicat lemnele. 7. piron gros shi scurt batut in bushtean pentru a fi carat. 8. ciur din sarma pentru curatzatul de pielitza al icrelor de morun. 9. (reg.) solutzie de pilitura de sulfat de cupru dizolvata in apa folosita pentru vindecarea fracturilor. 10. (inv. shi reg.) coasta foarte inclinata; deal noroios. 11. (reg.) stanca abrupta pe malul unei ape curgatoare. 12. (reg.) loc la cotul unei ape curgatoare izbit de valuri; priboina.