pribeag ~a [At: MOXA 377/31 / V: (ivr) ~bag (inv) preb~ ~ive~ (reg) ~blag ~ble~ / Pl: ~egi ~ege / E: slv прѣбѣгъ] 12 smf a (Asr) (Om) refugiat. 34 smf a (Persoana) care merge din loc in loc fara o tzinta precisa Si: hoinar. 56 smf a (Persoana) care a venit din alta parte shi sa stabilit intrun anumit loc Si: strain venetic. 78 a (D. viatza mod de trai etc.) Care este specific omului pribeag (4 6). 9 a Care sa desprins de colectivitate Si: singur izolat. 10 sm (Reg) Haiduc.