PRÉOT preotzi s. m. Persoana care savirsheshte ritualurile unui cult religios; (in biserica creshtina) persoana din cler care oficiaza serviciile religioase shi indeplineshte toate formele cultului creshtin; (popular) popa. Titu Herdelea se pomeni intro buna zi cu preotul Belciug din Pripas. REBREANU R. I 282. Clopotele grele Rasunau cu jele SHi preotzi cintau Oameni sadunau PeAna ongropau. COSHBUC P. II 162. Ashtepta un ceas sa vie preotul. NEGRUZZI S. I 91. ◊ Fig. Cel ce slujeshte un ideal cel ce propovaduieshte un crez o invatzatura; apostol. SHi bogat in saraciai k un astru el apune Preot deshteptarii noastre semnelor vremii profet. EMINESCU O. I 32.