preludiu (< lat praeludium; it. preludio; fr. prélude; germ. Vorspiel). 1. Scurta improvizatzie* care precede executzia unei piese vocale instrumentale vocalinstrumentale sau oficierea unei ceremonii religioase avand o dubla functzie: aceea de ai „acorda” pe interpretzi prin fixarea tonului de baza [v. intonatzie (I 1)] shi aceea de a crea un „montaj psihologic” propice receptarii mesajului muzical ce urmeaza a fi transmis. Pana in sec. 16 termenul de p. a avut numai aceasta acceptziune. In sec. 17 piesele instr. care in acest context nu aveau o scriitura polif. fugato* erau denumite p. ♦ In serviciul religios protestant intonarea coralului* era precedata de un p. coral (germ. Choralvorspiel) fie improvizat („a preludiu” = a canta liber a improviza) fie consemnat in partitura*; cel din urma utilizand o mare varietate de procedee omofone* shi polif. a conturat p.coral al lui J.S. Bach. 2. Incepand din a doua jumatate a sec. 16 numele a desemnat p. ext. piesa muzicala care prefatzeaza fuga* suita (I 1) cantata* opera* etc. In acest sens p. este sin. cu introducere (2) (entrada entrée* intrada* sau chiar cu uvertura). Spre sfarshitul sec. 17 p. devine numele obishnuit al primei partzi din suita instr. (pentru lauta* clavecin* orch. etc.). In principiu arhitectura p. nu este canonizata el putand adopta forma de lied* bi sau tripartit de sinfonia* it. uvertura fr. etc. P. care preced fugile shi tocatele* de orga sau clavecin ale lui J.S. Bach au de cele mai multe ori forma suita cu evolutzia tonala obishnuita la dominanta* sau la relativa* majora*. 3. Incepand din sec. 19 numele este atribuit printro ext. shi mai larga shi unor piese muzicale de sine statatoare indicand asupra dimensiunilor reduse shi a libertatzii formale a acestora. P. de opera sau de suita pentru orch. capata shi ele o oarecare autonomie putand fi executate shi independent de context; prin emanciparea lor se nashte p. simfonic. P. pentru pian sunt grupate uneori in cicluri (I 1) „construite” pe baza opozitziilor dinamice* de caracter (v. caracter piesa de) etc. dintre piesele componente. In epoca moderna au compus p. (instr. sau simf. independente sau in cicluri) Chopin Debussy Rahmaninov Skribian. In muzica romaneasca: Enescu I. Dumitrescu.