PRECIPITÁ precípit vb. I. 1. Tranz. shi refl. A face sa se desfashoare sau a se desfashura intrun timp mai scurt sau intrun ritm mai rapid decat cel obishnuit sau decat cel ashteptat; a (se) grabi a (se) zori. ♦ Refl. (Despre oameni) A actziona (prea) in graba (shi in dezordine); a se agita; a se repezi. 2. Tranz. A provoca (cu ajutorul unei reactzii chimice) depunerea unei substantze dizolvate intrun lichid. ♦ Refl. shi intranz. (Despre o substantza solida dizolvata intrun lichid) A se separa a se depune sub forma de precipitat. Din fr. précipiter lat. praecipitare.