PRAG praguri s. n. 1. Partea de jos orizontala a unui toc de usha sau piesa de lemn de piatra etc. ashezata la intrare de obicei mai ridicata decit suprafatza de la intrare. Pe sub pragul ushii o shuvitza neagra de apa k un sharpe a virit capul. C. PETRESCU S. 57. Iar apoi pe prag Pe cel prag afara in amurg de seara Lelea Fira sta Gheme depana Sfaturi inshira Pentru fatasa. COSHBUC P. II 142. ♦ Partea de jos a unei portzi. Pe cararen boltzi de frunze Apucind spre sat in vale Neom da sarutari pe cale... SHi sosind lal portzii prag Vom vorbin intunecime. EMINESCU O. I 55. ♦ (Determinat prin «de sus») Partea de sus orizontala a tocului ushii care leaga cele doua partzi laterale. Ieshi plecinduse adinc sa nu se loveasca cu capul de pragul de sus. REBREANU R. I 199. ◊ Expr. A se lovi (sau a se izbi) cu capul de pragul de sus = a trage invatzatura dintro patzanie a cishtiga experientza. Ishi zicea k... baiatul se va cumintzi cind se va izbi el insushi cu capul de pragul de SUS. REBREANU R. I 50. 2. (De obicei precedat de prepozitzii) Usha poarta; p. ext. casa locuintza. Din prag priveshte batrinica Cum se tot duce maruntzel. DESHLIU M. 17. Fetele shi nevestele din sate pe la praguri pe la portzi privind la noi... poateshi ziceau: frumos cal cutezator voinic! GALACTION O. I 78. Ia ars shi casa; ia trasnit Deodata patru boi. Traia la praguri shin nevoi Can urmanebunit. COSHBUC P. I 229. ◊ Expr. (In legatura cu verbe de mishcare) Din prag in prag = din casa in casa. Vestea alergase k focul din prag in prag. SADOVEANU O. VII 79. A calca (sau a trece) pragul casei (sau pragul cuiva) = a) a veni in casa cuiva a vizita pe cineva. SHi daca fost petzita des E lucru tare cuntzeles Dar dintral printzilor shirag Citzi au trecut al casei prag De buna seama cel mai drag A fost ales. COSHBUC P. I 54. Ia poruncit sa nui mai calce pragul cai rupe picioarele. CARAGIALE O. III 34; b) a ieshi din casa. SHi tu bade ashai gindit K daca mii parasi Eu altul noi mai gasi... Dar nici pragul nam calcat SHi altul miam capatat. JARNÍKBIRSEANU D. 234. A se pune prag = a se asheza in calea cuiva a se impotrivi a se opune. Sa gasit una cu ochii verzi shi cu sprincenele imbinate care sa pus prag shi nul lasa sa treaca. SADOVEANU B. 50. A pune piciorul in prag = a lua o atitudine hotarita opuninduse cu dirzenie la ceva sau somind pe cineva sa faca ceva. Alt barbat in locul lui shiar fi pierdut rabdarea shi ori i punea piciorun prag so potoleasca ori o trimitea inapoi la babacasau. CARAGIALE O. III 33. A bate pragurile = a umbla pe la multe case a colinda. 4 Portziune de teren din fatza ushii. Noaptea stralucitoare de iulie se boltea solemna shi incremenita deasupra satului. Dormeau adinc shi ciinii facutzi covrig in pragurile caselor. V. ROM. mai 1953 119. ♦ (Rar) Temelie. Inainte vreme in asha loc shashezau pragul caminului cei cari biruitzi de dorul libertatzii fugeau de mincinosul trai al iobagiei. DELAVRANCEA S. 164. 3. Fig. Loc de intrare sau de ieshire; inceput sau sfirshit. Crapau mugurii liliecilor shi mirosea in aerul mahalalei a rod. Se trecea de fapt pragul iernii catre tineretzea unei primaveri adevarate. SAHIA N. 111. Numai dragostea cea vie Zi shi noapte tot invie Pe aripi de bucurie; SHi salintaasha cu drag Pe al tineretzii prag. BELDICEANU P. 84. Moldova este pragul intiiului meu pas. ALECSANDRI P. A. 138. ◊ Loc. prep. In pragul... = la inceputul... in fatza... in apropierea... in momentul cind urmeaza sa inceapa ceva. In pragul zilelor de mult Parca te vad pe tine tata. GOGA P. 20. Dupa atita vreme scursa ne intilneam iarashi acum in pragul unei noi shi grele meserii. BART S. M. 12. Natura suridea in pragul primaverii cam trista. D. ZAMFIRESCU R. 91. 4. Ridicatura a fundului albiei unei ape curgatoare sau banc de depuneri format din materialele transportate de apa. Piriul SHerpilor se rostogoleshte clocotind din intunecimi de padure shi salta peste un prag in cascada. SADOVEANU O. A. II 198. Sunind din unde se arunca piriul pe praguri de stinci. VLAHUTZA O. A. 414. ◊ Prag de fund = baraj mic facut in albia unui riu sau a unui torent pentru a impiedica saparea albiei de catre ape; obstacol la gura unei ape pentru a opri intrarea aluviunilor. 5. Proeminentza in forma de treapta pe suprafatza unei piese de lemn care intra intro scobitura facuta in alta piesa imbinata cu aceasta pentru a impiedica deplasarea celor doua piese una fatza de alta. ♦ Discontinuitate care apare in relief pe suprafatza plana sau cilindrica a unui organ de mashina sau a unui ghidaj de alunecare datorita uzurii prin frecare. 6. (Fiz.) Valoarea maxima sau minima a unei marimi de stare deasupra sau dedesubtul careia nu se mai poate petrece un anumit fenomen; limita. ♦ (Med.) Prag de excitabilitate = intensitatea minima a unui excitant capabila sa provoace o stare de excitatzie intro celula sau intrun complex de celule nervoase. 7. Bucatzica de lemn de abanos sau de os de elefant care se fixeaza perpendicular pe capatul superior al puntzii instrumentelor muzicale shi care se sprijina coardele pentru a nu se atinge de aceasta punte.