Definitzia cu ID-ul 934466:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PRÁDA prazi s. f. 1. (Mai ales precedat de prep. «pentru» «in» «la») Actziunea de a prada; jefuire jaf. A te supune miniei unui printz salbatic inseamna al indemna sa vie inca o data in prada asupra lumii in cel mai scurt timp. SADOVEANU F. J. 195. De altfel cei mai multzi veneau pentru prada. REBREANU R. II 209. 2. (La sg. cu sens colectiv) Totalul suma bunurilor luate cu sila sau prin jaf (mai ales de catre inamic in timp de razboi). Sa desfunde lazile Sashi imparta prazile. IOSIF PATR. 69. Mai avuta va fi prada decit singur te gindeshti. MACEDONSKI O. I 30. Mihai porunci k toate prazile ce luase de la turci sa se imparta la ostashi shi la saracime. ISPIRESCU M. V. 32. ◊ Expr. (Invechit) A face prada = a prada. In tabara lui Razvan facura vrajmashii multa prada. BALCESCU O. I 343. 3. (La sg.) Persoana prinsa rapita ajunsa in puterea cuiva. Cu prada pe bratzul sting cu paloshul in dreapta. Vasca se napusti la deal. SADOVEANU O. VII 39. Tovarashii lui Gheorghe paraseau lui Zibal prada prinsa cu atita istetzie. CARAGIALE O. I 293. Am rapit pe Sinziana fata lui Papuraimparat shi cind sa ma bucur de prada mea vine un hotz shi mio fura k din palma. ALECSANDRI T. I 456. ◊ Expr. Prada (sau prada) cuiva = la discretzia la bunul plac al cuiva in stapinirea sub dominatzia unei persoane sau fig. a unui sentiment a unei idei a unei porniri. Ma simt toata tremurind Prada dorului. EFTIMIU I. 38. Arald cu moartean suflet a gindurilor prada Pe jetz tacut se lasa cu dreapta pea lui spada. EMINESCU O. I 94. Maiculitza lui Prada dorului Ea mil tot cata SHi mil tot striga Dar nu mil gasea. TEODORESCU P. P. 437. (In constructzie cu verbele «a da» «a lasa» «a arunca») Eu so las sa geama prada groaznicului zmeu? EFTIMIU I. 105. Frunteaalban parul galben Peal meu bratz incet so culci Lasind prada gurii mele Ale tale buze dulci. EMINESCU O. I 75. Eu alergai sa ridic femeia ce mai bine voia sa moara cu mine decit sa ma lase in prada lupilor. BOLINTINEANU O. 387. SHi barbarii totzi gramada Mortzii crude se dau prada. ALECSANDRI P. II 16. (In constructzie cu verbele «a fi» «a ajunge» «a cadea ») Vraja dinsei shi pe tine te rapune. K shi el shi tu eshti prada unui farmec negrait. EFTIMIU I. 99. Cel bogat e surd la plinsul milei shi nenorocirii Pe grumazii voshtri urca a lui culme de marire... Zguduitziva shi ele vor fi prazile pieirii. DEMETRESCU O. 38. Imi pare k sint prada celui mai dulce vis. ALECSANDRI T. II 129. ◊ (Invechit in constructzie cu verbul «a face») Pe cind Duca vv. cu armata turceasca se tragea dinaintea mintuitorului Vienei regele Sobieski Moldova se facu din nou prada turburarilor. BALCESCU O. I 186. 4. Vietate prinsa sau servind k hrana animalelor salbatice carnivore. Cum se ridica leul stapin intro pustie SHiashteapta prada mindru cu narile in vint. IOSIF PATR. 71. Ochii bancherului se inflacarara: ai fi zis k e un lup flamind ce vede o prada. BOLINTINEANU O. 393. Pe voda Lapushneanul la vulturi sal dam prada. ALECSANDRI T. II 146. ◊ Pasare de prada = pasare rapitoare v. rapitor. Paserea de prada filfiind repede shi marunt din aripi pluti o clipa apoi porni k o sageata intrun zbor drept shi shuierator. SADOVEANU O. VII 82. 5. (Regional) Risipa. Pahon minca tot prin sat... iar moshneagul putzina prada facea in bucate. RETEGANUL P. V 4. Gen. sg. shi: pradei (BART E. 326).