PRACTICÁ práctic vb. I. Tranz. A exercita o meserie o profesiune; a se ocupa cu... V. profesa. Pictura de gen a fost larg practicata shi de pictorii noshtri realishti. ◊ Absol. Domnul Misirliu deputat liberal era jurist. Nu practica. DUMITRIU B. F. 122. ♦ A pune in practica a aplica. Practica sportul.