pozitiv a. 1. a carui sigurantza e stabilita: fapt pozitiv; 2. care se sprijina pe fapte pe experientza: shtiintza pozitiva; 3. care considera mai ales partea materiala a lucrurilor shi folosul tras dintr’insele: om spirit pozitiv; 4. scris in opozitziune cu natural: drept pozitiv; cantitatzi pozitive in algebra cele precese de semnul +.