Definitzia cu ID-ul 505430:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

posomori (posomorắsc posomorit) vb. A se intrista a se intuneca a se mohori. Sl. cf. rus. pasmurĕtĭ ceh. posmouriti sb. nasumoriti (Miklosich Slaw. Elem. 38; Cihac II 279; Tiktin). Hasdeu Cuv. din Batrini I 299 credea intro provenientza dacica. Der. posomor adj. (Trans. mohorit incruntat); posomoreala s. f. (amaraciune tristetze).