POSESIÚNE (2 3) posesiuni s. f. 1. (In forma posesie) Faptul de a poseda (1); stapanire a unui lucru detzinere; dreptul de a se folosi de a dispune de ceva. 2. (Inv.) Proprietate (de pamant); moshie. 3. TZara slab dezvoltata lipsita de independentza stapanita de un stat mai puternic; colonie. [Pr.: siu. Var.: (1) posésie s. f.] Din fr. possesion lat. possessio onis.