POSADNICĂ s. f. (ȚR, Trans. SV) Concubină. B: Posadnice să nu ție nimenea în casa lui. ÎL, 197. Založnica. Posadnică. LEX. 1683, 221. Posadnica lui Halea Moxa au născut pre Siver. BIBLIA (1688). Pasă dă te culcă tu cu posadnicile tătîne-ltu. NEAGOE. C: Împăratul ... curviia cu ea ca cu o posadnică. ÎVM, 211^r. Etimologie: sl. posadĭnica, cu schimbare de sufix.