PORÚMBĂ¹, porumbe, s. f. Fructul porumbarului¹, de mărimea unei alune, de culoare neagră-vineție, cu gust acru-astringent; porumbea, scoroambă. Umblă pe miriști și caută mure, caută porumbe, de nu le-or fi păscut, cu botul lor veșnic ud, caii. STANCU, D. 50. Rîde dracul de porumbe negre și pe sine nu se vede, se zice despre cei care rîd de defectele altora fără să-și vadă propriile defecte, mai mari; rîde ciob de oală spartă. v. oală.