poprí (poprésc poprít) vb. 1. A retzine a opri. 2. A interzice. 3. A confisca a sechestra. 4. (Mold.) A sprijini a propti a rezema. Var. propri. Sl. poprĕti (Cihac II 229) cf. opri. Der. popreala (var. prop(r)eala) s. f. (oprire; detentzie arest; prohibitzie); popritoare (var. propritoare) s. f. (pana piedica; proptea reazem); poprishte (var. paprishte) s. f. (stadiu masura de distantza) din sl. poprište „drum” sec. XVII inv.