PÓMINA s. f. Veste faima. ◊ Loc. adj. De pomina = a) vestit renumit neuitat; b) strashnic grozav extraordinar. ◊ Expr. A (i) se duce (sau a(i) merge) pomina = a se raspandi vestea in lume a se afla sau a se vorbi despre cineva sau ceva k despre ceva extraordinar. A se face (sau a ajunge) de pomina = a se face de ras a se compromite. Din pomeni (derivat regresiv).