Definiția cu ID-ul 505241:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
poghibálă (poghibále), s. f. – (Mold.) Lepădătură, monstru. Rus. pogibal „ruinat”, bg. pogibeli „ruină” (Tiktin), sb. pogibao „ruină”.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni