POÉTIC A I. adj. 1. propriu poeziei. 2. (fig.) demn a inspira un poet; (p. ext.) incantator expresiv plastic sensibil liric. II. s. n. categorie estetica desemnand genul poetic. III. s. f. 1. ramura a teoriei literaturii care trateaza despre creatzia poetica. ◊ tratat despre creatzia poetica. 2. sistem de principii poetice caracteristice unei epoci sau unui curent literar; fel de a scrie propriu unui poet. 3. parte a lingvisticii care se ocupa cu raporturile dintre functzia poetica shi celelalte functzii ale limbajului. (< fr. poétique lat. poeticus it. poetico gr. poietikos)