ploconire sf [At: POLIZU / V: (reg) poclo~ / Pl: ~ri / E: ploconi] 1 (Inv) Aducere de jertfa divinitatzii. 2 (Inv) Inclinare adanca shi respectuoasa supusa etc. inaintea cuiva. 3 Salut executat cu o politetze exagerata. 4 Atitudine de admiratzie exagerata de servilism fatza de cineva sau de ceva Si: (rar) ploconitura. 5 (Fig) Lingushire. 6 (Fig) Umilire.