PLISC pliscuris. n. 1. Partea anterioara lunguiatza shi cornoasa a gurii pasarilor; cioc clontz. Cucoshul se intoarse cu secerea cozii spre focul din horn shi cu pliscul spre poarta. SADOVEANU B. 27. Vazu cum vine un corb mare shi frumos aducindui pine in plisc. STANOIU C. I. 154. Mai ia date jos shi vezi ce are cucoshul cela in plisc. CREANGA P. 64. ♦ Fig. (Cu sens peiorativ sau glumetz) Gura (la oameni). Nu tzie rushine mai Niculaesh sa cashti asupra mea pliscul? SADOVEANU N. F. 100. Ia tacatzi pliscul cu atita vaicareala! GALACTION O. I 83. 2. Capat ascutzit sau lunguietz in forma de cioc al unui obiect; virf. Paloshele vijiie shi sfishie in carne shi singe shi pliscurile sulitzelor deschid izvoare roshii. SADOVEANU O. I 195. [Apa] semparte Sub a luntrei plisc de cedru in lungi brazde de argint. EMINESCU O. IV 128. 3. Compus: plisculcocorului (sau cucoarei) = mica planta erbacee cu tulpina intinsa pe pamint cu flori roshii sau albe cu fructul ascutzit k un cioc de barza (Erodium cicutarium).