plenitudine sf [At: BARITZIU P. A. II 692 / Pl: (rar) ~ni / E: fr plénitude lat plenitudo inis] 1 Calitate stare a ceea ce este deplin complet la apogeu. 2 Stadiul cel mai inalt cel mai complet cel mai amplu de dezvoltare Si: deplinatate desavarshire plinatate. 3 (Fon; is) ~ vocala Putere sonora a unei vocale.