playboy s. m. adj. Tanar bogat careshi petrece viatza in distractzii ◊ „Academicienii par deseori shomeri shi playboysi miliardari.” Cont. 25 VI 71 p. 6. ◊ „Florin Piersic a pus toata nestinsa lui stralucire exterioara impotriva incapatzanarii unora sub infatzisharea de «playboy».” R.l. 17 I 75 p. 2. ◊ „Templer Kojak Columbo erau convocatzi saptamanal sa perforeze enigma. Fiecare o facea in felul sau: unul in stil playboy flegmatic altul in stil bonom populist altul in stil nonshalantintelectual.” Cont. 23 VI 78 p. 9; v. R.lit. 14 XI 74 p. 24 [pron. pléiboi] (din engl. americ. playboy cf. fr. playboy; PR 1960; D. Am.; DN3 DEXS)