PLANETÁR, -Ă, planetari, -e, adj. 1. Al planetelor, care se referă la planete. În evoluția energiei planetare diversele spețe ale materiei au derivat unele din altele. MARINESCU, P. A. 40. Sistemul planetar = totalitatea planetelor care se mișcă în jurul soarelui. 2. (În expr.) Mecanism planetar = mecanism în care una sau mai multe roți se învîrtesc atît în jurul axelor proprii cît și în jurul axei altei roți. Arbore sau ax planetar (ori axă planetară) = arbore care antrenează roata motoare a unui automobil. Uitase că axa cardanică a camionului e mai grea decît axa planetară a unei mașini. DUMITRIU, V. U. 108.