1) plan n. pl. urĭ (fr. plan plan d. plant plantatziune care vine din planter a planta; it. pianta plan). Desemn care reprezenta orashe saŭ regiunĭ maĭ pe larg de cit harta: a ridica planu Bucureshtilor. Desemn care arata cum trebuĭe sa se faca saŭ s’a facut o gradina o casa un pod o mashina un aparat: planurile unuĭ pod unuĭ vapor unuĭ tun. Pin ext. Dispozitziunea generala a uneĭ opere literare saŭ shtiintzifice: planu uneĭ tragediĭ. Pin anal. Proĭect; un plan de campanie de calatorie de studiĭ.