PLACÉNTA placente s. f. 1. (Anat.) Organ musculos shi spongios care se formeaza in perioada de gestatzie la majoritatea mamiferelor shi care face legatura intre mama shi embrion servind la nutritzia shi respiratzia acestuia eliminanduse la nashtere; casa caitza camasha loc. ◊ Placenta previa = placenta (1) anormala dezvoltata in partea inferioara a uterului. 2. (Bot.) Loc portziune din peretzii ovarului care se fixeaza ovulele. Din lat. fr. placenta.