PLACÁ plachez vb. I. Tranz. 1. A acoperi suprafatza unui element de constructzie a unui obiect etc. cu un strat de material de alta natura pentru al proteja pentru ai infrumusetza aspectul etc. 2. (La jocul de rugbi) A opri un jucator sa patrunda spre poarta adversa imobilizandul cu mainile. 3. (Livr.) A parasi a abandona. Din fr. plaquer.